Multa lume spune ca apa imbuteliata este “mai sanatoasa” decat cea de la robinet.  Daca sunteti atenti, veti afla din acest documentar ca sunt firme din Statele Unite, care imbuteliaza apa de la robinet… credeti ca la noi nu se practica asa ceva? Deci, ganditit-va de doua ori  inainte sa cumparati “o apa”, daca nu este strict necesar sa faceti asta.

Apropo, pun pariu cu voi ca nu stiati de legatura stomac – ochi.

Guest Postul scris de Alex suna in felul urmator:

Pana nu de mult timp eram exasperat de faptul ca de fiecare data cand porneam televizorul, vedeam pe posturile autohtone ba vreo diva care-si cauta sot, ba vreo diva care da sfaturi lumii in materie de imbracaminte (ca toate divele-s fashioniste), ba vreo grasa care recomanda telespectatorilor ce si cum sa manance (ca toate care-s nutritioniste-s grase), ba vreun ciumpalac care e preocupat de ce a zis nu stiu ce fotbalist (ca fotbalistii sunt intelepti si trebuie citati si folositi drept exemplu in viata), ba am dat de romeo fantastik (am aflat si eu astfel, butonand telecomanda, cine-i tipul, reintrand in randul lumii). M-am obisnuit. Acum colind canalele pana apare in colt logo-ul de la Discovery.
Rar, mai poposesc pe buletinele de stiri. Dupa cum bine stiti fara sa vi se sufle in casca, stirile inseamna crime. Buletinele sunt intr-o competitie parca. O competitie de prezentare a celor mai odioase. Si stau si ascult ce zice prezentatoarea, dupa care incep si rad (asa fac eu). Ce daca s-a sinucis ala ? Un dobitoc mai putin pe planeta. Daca stau bine sa ma gandesc nu am mai auzit de foarte multa vreme o stire pozitiva, sa zica ceva de un roman care a realizat ceva maret, de vreun student de-al nost’ curtat de Oxford, de vreun tip din tara care a luat un loc fruntas la o olimpiada/concurs pe plan international. In schimb sunt prezentate toate cazurile de sinucidere sau a batranelelor jefuite, violate, omorate, deseori faptasul fiind nepotul/fiul care a venit acasa beat, stiri urmate de cate un filmulet de pe YouTube sau LiveLeak vechi de 2 ani caruia reporterii ii creeaza o descriere total opusa realitatii. Nu pentru ca stirile pozitive nu exista, ci pentru ca nu se doreste prezentarea lor. Da-l in ma-sa pe ala de sta si invata in timp ce altii se duc la discoteca, pentru ca ulterior sa primeasca scrisoare de la Oxford ca-i admis. Sangele tata! Sange vrea sa vada lumea! Doua-trei planuri cu mortaciunea plus un “Va avertizam ca urmeaza imagini socante!”. Dar nu e nevoie sa dai imaginile zic, nimeni nu vrea sa vada un cadavru intins pe jos, slab blurat, de care sa isi dea seama ca e corp de baba. Calitatea stirilor e direct proportionala cu inteligenta celor din media.. si cum cei mai multi “jurlanisti” au absolvit Spiru Haret, nu are nimeni asteptari ridicate.
Alt gen de stiri tampite ar fi urmatoarele:
Tocmai au castigat romanii Ursul de Argint cu filmul “Eu cand vreau sa fluier, fluier”. Da, stiu! Nici eu n-am mai auzit niciodata de ursul asta de argint, dar ma gandesc ca e o realizare grandioasa a romanilor. Ba chiar la cat de mult a fost mediatizata intamplarea, as crede ca romanii au luat cel mai mare premiu din industria cinematografica, daca n-as sti ca locul fruntas il ocupa premiile Oscar. Cum au prezentat “jurlanistii” nostri stirea ? Ca romanii au luat Ursul de Argint. Doar pe un singur post am auzit ca fiind pomeniti si suedezii, pentru ca filmul a fost o coproductie romano-suedeza. Bine ma! Asa se caca jurlanistii pe ei. Asa a fost si cu premiul Nobel pe care l-a luat Hertha Muller anul trecut. Vai! Romania! Premiul nobel a fost luat de o romanca! Numai ca romanca nu mai avea nici o treaba cu Romania, ea vorbind la interviuri in limba germana si pomenind despre Romania numai cand descria cum a fost presecutata ea de regimul comunist. Ar fi urat daca nu as recunoaste ca e o mare realizare sa primesti acest premiu. Da, este, dar nu pentru tara noastra. Cum spuneam, asa se caca jurlanistii pe ei: “Premiul nobel pentru Romania!”. Ok! Superb, zic.
Mai sunt prezentati romani carora le merge bine in alte tari. Am vazut-o pe tipa aia de-i PR sef la Burj-Al-Arab. L-am vazut pe ala din state de face siteuri la nu mai tin minte ce companie importanta de peste ocean. Am vazut capsunari prezentati la tv care si-au infiintat firme dincolo si au avut succes. Toti au aceeasi legatura. Au avut succes. Dar nu in Romania! N-ar trebui sa se mai cace lumea pe ei spunand ca sunt mari realizari pentru tara noastra.

Se mira lumea ca nu se mai invata, ca prioritare sunt castigurile rapide si ilegale, ca se ajunge la dat in cap foarte frecvent, ca idolii copiilor sunt fotbalistii (multi n-au scoala, iar cei care au ceva clase, isi iau bacul dupa varsta de 30 de ani). E de mirare? Cand la tv multi prezentatori si-ar pune mama pe rug in direct pentru rating. Cand in miezul zilei sunt emisiuni in care sunt invitati tot felul de oameni de care nu ai auzit niciodata pentru a-si da cu parerea asupra unor diverse situatii. Toata mass media e de maro. Ziceam de Discovery. Nu e cine stie ce dar e infinit mai decent si interesant fata de celelalte posturi.

Uite asa m-am reapucat zilele trecute de sport, ca sa nu fie nevoie sa butonez telecomanda sau calculatorul foarte mult in timpul zilei, lucru pe care vi-l recomand si voua. Pentru ca sportul nu va insulta inteligenta cum o fac cei care se prostitueaza pentru rating.

Doi tineri erau casatoriti doar de doua saptamani. Sotul, desi era foarte indragostit, abia astepta sa iasa in oras cu vechii lui prieteni sa petreaca.
Asa ca ii spuse sotiei:
- Scumpa mea, vin repede.
- Unde mergi, iubitel? intreba sotia.
- Merg pana la bar, draguto. Sa beau o bere.
Sotia spuse:
- Vrei bere, dragostea mea?
Deschise usa de la frigider si ii arata 25 de tipuri diferite de bere, din 12 tari diferite: Germania, Olanda, Danemarca…
Sotul nu stia ce sa faca, sigurul lucru pe care a fost in stare sa il spuna a fost:
- Da, acadeaua mea… dar la bar… stii tu… au halbe inghetate…
Nu a apaucat sa termine fraza ca sotia il intrerupse:
- Vrei halba inghetata, iepuras? si scoase din congelator o halba atat de inghetata ca abia putea sa o tina in mana.
Sotul devenise cam palid, dar spuse:
- Da, motanel, dar la bar au tot felul de gustari delicioase… Nu stau mult, vin imediat. Promit. Ok?
- Vrei gustari papusel?
Deschise cuptorul si scoase 5 tavi cu diverse gustari aburinde: aripioare de pui, ciuperci, coaste de porc…
- Dar, draga mea… la bar… stii, se mai injura, se vorbeste urat…
- Vrei vorbe urate draga? Auzi, ba, p..a! Bea-ti in plm berea in nenorocita aia de halba inghetata si manca-ti cacatele de gustari, pentru ca esti insurat, si nu mergi nicaieri!!! Clar, nenorocitule?
Si au trait fericiti pana la adanci batraneti….

La un moment dat, cu cateva luni in urma, deja se credea ca am ajuns Olanda din urma,  se credea lumea in Amsterdam, si se imaginau mergand la magazin: ” – Un kil’ de hash va rog.” Da de unde? Ca aia in Olanda, se duc si comanda, se simt bine si pleaca acasa, pe cand la noi se duc, cumpara, trag, trag, trag, trag… si ajung la urgente. Si uite asa ierburile legale eu devenit ilegale. In legatura cu acest subiect am gasit un filmulet foarte tare, realizat de cei de la HappyFish.ro.

Iar ca bonus o meleodie de la Guess Who – Flori Ilegale.

Acesta se doreste a fi un “ghest” post, ca de nu s-ar dori, nu s-a mai nici povesti, pentru ca je (corect e moi, dar aici nu e dexonline, nici blog afiliat academiei sau destinat academicienilor, asadar si prin urmare, greseala e acceptata ) are suspendat siteul, iar domnul Maximilian mi-a dat unda verde acilea sa scriu cele ce urmeaza:

Titlul e inspirat dintr-unul din statusurile de pe messenger, pentru ca, dupa cum stim cu totii, cand te uiti prin agenda printre 2-3-4 statusuri imbecile gasesti unul inteligent, care ori te pune pe ganduri ori te face sa zambesti. Asadar, gasit-am aceste spuse la inceputul sesiunii si am inceput sa ma gandesc cat de linistit sta omul cand incepe facultatea. Oras nou, lume noua, camin nou, cluburi noi, experiente noi si asa mai departe. Lista poate continua la infinit dar acest lucru poate face fiecare in gandu-i, caci altfel voi fi acuzat ca spamez pentru botul Google.
Asa.. te gandesti ca din momentul cand ai inceput facultatea sunt 3 luni pana in sesiune. Iti vin in cap toate maximele alea cu traieste-ti viata si alte castane de genul, mergi prin cluburi si amani invatatul. Pe parcurs afli ca se va face o recapitulare la facultate inainte de sesiune si amani totul pana atunci. Recapitulare la scoala “canci”! (asta e momentul care te invata sa verifici informatiile pentru mai multa siguranta)
Ajungi in situatia in care incepi examenele maine (situatia subsemnatului in momentul cand citisem statusul). Incepi si te gandesti, tipic romanesc dealtfel, ce frumos era cand nu aveai nimic de facut, cand sesiunea nu batea la usa. Incepi apoi sa te gandesti ce tare vei fi cand vei trece de sesiune fara nici o restanta in ciuda faptului ca te-a prins total nepregatit, poate si cu note mari, contrar asteptarilor tuturor. Si mergi la examene.
Primul e asemenea chinezei antice. Il pici. 1-0 pentru scoala. Vine al 2lea, mult mai urat ca primul, pe care-l pici deasemenea. 2-0! Esti la pamant, demoralizat de faptul ca ai picat deja doua. In tine prinde contur regretul ca nu te-ai pregatit cand a trebuit plus toate vorbele batranesti. Alea cu “lucrurile se fac la timpul lor”. La al 3lea nu te ridici din pat fiindca iti e somn. Oricum stii ca-l pici asa ca, care-i rostul ? 3-0! La al 4lea mergi “blindat” ca un student adevarat, cu handsfree-ul in ureche. La examen constati ca e liniste adanca si nu ii poti zice aluia ce subiect ai, si-l pici. 4-0! La al 5lea si al 6lea, examenele la care ai auzit de la studentii mai mari ca se poate copia, mergi mult mai lejer pentru ca stii ca le vei trece. In sala de examen observi la unul ca e lasata distanta intre studenti si nu poti sa ceri ajutorul nimanui, iar la celalalt ca nu s-a luat nici un fel de masura si studentii mai ca nu stau doi pe un scaun. Bai si ce sa vezi! Ala de negru de respira greu..  o zis ca era 6-0 pentru scoala. La examenul de s-a stabilit distanta intre elevi, ai fost mai praf decat praful, iar la celalalt ai copiat de la unu care era mai bostan ca tine.

Da..si ghiciti cine-i personajul principal ? Eu! Fost student Poli. Acum, dupa un an de la sesiunea de rahat pe care am avut-o acolo, sunt student la alta facultate (ce-i adevarat, infinit mai lejera decat Poli), dand sfaturi la altii sa invete din greseala mea fiindca vad la TV cum se sinucid unii care iau o nota mica sau ca repeta un an si ma intreb cat de dobitoc sa fii sa iti pui capat zilelor pentru ca te-ai izbit de un obstacol, de niste examene pentru care TU nu te-ai pregatit ? Adica iti pui capat zilelor din vina ta si din frica de a suporta consecintele unor examene pe care le poti da iara. Si pot spune ca treaba-i roz. Nu regret ca am pierdut un an  pentru ca am cunoscut oameni, m-am distrat, am fost pe cont propriu in alt oras si am invatat lucruri noi. Si anul asta doresc sa am o realizare si mai mare. Una din categoria “follow your dreams” care nu o faceam daca eram la Poli.

Nu conteaza ca ai cazut, conteaza sa stii cum trebuie sa te ridici in picioare si conteaza sa stii ca trebuie sa te ridici in picioare !

…si Da! Exista viata post sesiune.

Alex

Nu stiu daca va mai aduceti aminte, dar cu ceva timp in urma, ceva mai mult, ca au trecut cateva luni bune de atunci, scriam un articol despre conversatiile de pe Yahoo!Messenger, in care ziceam ca ma plictiseste un anumit tip de abordare:

Tot la capitotlul abordare, se incadreaza si dialogul “-Salut, ce faci? / -Bine, tu?” si deja discutia respectiva s-a terminat inainte sa inceapa.

In legatura cu aceasta problema a mea, am gasit un film de scurt metraj, care va poate ajuta sa pricepeti mai bine ce am vrut eu sa intelegeti voi, desi cred ca am fost destul de explicit.